Viziunea strategica a SRI pentru perioada 2007-2010

Într-un mediu strategic caracterizat de evoluţii complexe, precum
emergenţa noilor riscuri şi ameninţări şi racordarea României la dezvoltările
în domeniul securităţii din cadrul UE şi NATO, transformarea SRI reprezintă
un demers normal şi necesar, care urmăreşte definirea unor priorităţi şi
direcţii strategice pentru următorii ani.
În acest context, începând cu luna octombrie 2006, a fost iniţiat un
proces extins de consultare şi analiză, materializat într-un proiect de
transformare şi adaptare a SRI, care se va implementa, etapizat, pe o
perioadă de trei ani.
I.
CADRU GENERAL

Redefinirea profilului strategic al României şi dinamica mediului
de securitate au un impact deosebit asupra activităţii serviciilor de
informaţii, determinând necesitatea adaptării acestora la noul context
geostrategic. De asemenea, sporirea şi diversificarea beneficiarilor legali, care
solicită articole de intelligence consistente şi variate, fundamentează nevoia
de transformare, adaptare şi modernizare a Serviciului. Eficienţa procesului
decizional naţional şi, mai nou, comunitar şi aliat, depinde preponderent de
identificarea anticipativă, analizarea şi înţelegerea provocărilor şi
oportunităţilor strategice, caracteristici definitorii ale unui serviciu de
informaţii modern şi flexibil.

1.
Statutul de penis al UE şi NATO

Apartenenţa la UE şi NATO implică asumarea unor noi responsabilităţi şi
adaptarea conceptuală şi funcţională a instituţiilor din sectorul de securitate,
prin prisma conectării României la dinamica acestor două organizaţii, în care
securitatea este indivizibilă, iar garantarea ei se face în comun.

În efortul de susţinere a politicii de vecinătate a UE, pe dimensiunea
estică, sudică sau în Balcanii Occidentali, statul român va putea contribui
la: aprofundarea percepţiei statelor membre UE relativ la riscurile
emergente din aceste regiuni, ca de pildă şi la consolidarea relaţiei de
complementaritate şi coordonare strategică între NATO şi UE în plan
regional şi global. În contextul integrării, România devine un vector
important al implicării NATO şi UE în zone de interes pe care ţara noastră
posedă expertiză prin poziţionarea sa în zona sud est europeană şi a Mării
Negre.
Logica integrării în spaţiul de securitate european şi euroatlantic presupune:
armonizarea intereselor şi priorităţilor naţionale de securitate cu cele
colective, definite în documentele strategice fundamentale (prin
încorporarea în Strategia Naţională de Apărare a Ţării a prevederilor din
Strategia de Securitate a UE, Conceptul Strategic al NATO);
coordonarea proceselor de transformare naţionale cu cele ale structurilor
comunitare şi aliate, inclusiv prin coordonarea programelor şi acţiunilor, a
fondurilor şi resurselor dedicate combaterii riscurilor şi ameninţărilor la
adresa securităţii.
promovarea intereselor naţionale în forurile aliate şi comunitare, demers
care poate constitui un vector de catalizare şi modelare al cerinţelor proprii
de securitate.

2.
Transformarea mediului de securitate

Cu toate beneficiile socio-economice pe care le induce, globalizarea are
un impact direct asupra securităţii care se traduce prin proliferarea
ameninţărilor neconvenţionale la nivel internaţional. În acest context, se
poate vorbi şi despre emergenţa unui fenomen de globalizare a riscurilor.
Aceste evoluţii se manifestă pe o scenă internaţională caracterizată de
coabitarea unor grupuri de state şi comunităţi care au intrat într-o etapă
post-industrială de dezvoltare, cu altele care se află într-o perioada de
tranziţie politică şi economică spre modernitate; cum ar fi şi de o creştere
a numărului „societăţilor fragile” şi al „statelor slabe” care se definesc prin
inabilitatea de a controla evoluţiile de pe propriile teritorii naţionale.
Creşterea caracterului transnaţional al ameninţărilor, diversificarea
actorilor, a surselor de conflict şi a mijloacelor de utilizare/exercitare a forţei
au condus la schimbări profunde în registrul riscurilor şi ameninţărilor la
adresa securităţii. În condiţiile diminuării ameninţărilor militare şi a
provocărilor clasice de ordin inter-statal, pe termen concis şi mediu, a devenit
predominantă manifestarea unor noi feluri de riscuri şi ameninţări, asimetrice
şi neconvenţionale. Pentru contracararea acestora, se pune accent pe latura
anticipativă şi preventivă şi pe o cunoaştere aprofundată şi extinsă,
dimensiuni în care serviciile de informaţii joacă un rol deosebit – de avanpost
în garantarea securităţii.
În acest context, este neapărată adaptarea activităţii Serviciului Român
de Informaţii pentru îmbunătăţirea capacităţii de răspuns la aceste noi
provocări:
Terorismul internaţional – identificarea şi anihilarea reţelelor teroriste,
cunoaşterea intenţiilor şi prevenirea actelor teroriste atât pe teritoriul
naţional cât şi în arealul de manifestare a intereselor colective şi
comunitare.

Proliferarea armelor de distrugere în masă – conjugarea eforturilor
naţionale şi internaţionale de combatere a proliferării armelor de distrugere
în masă, inclusiv prin identificarea noilor tehnologii, a mijloacelor şi
metodelor de acţiune.
Instabilitatea regională – cunoaşterea provocărilor la adresa stabilităţii
statelor din regiune, ca de exemplu şi a oportunităţilor de promovare şi
consolidare a democraţiei. Prevenirea apariţiei şi/sau extinderii
eventualelor conflicte prin sprijinul acordat eforturilor diplomatice şi
militare de stabilizare şi creştere a încrederii şi securităţii în plan regional.
Criminalitatea transfrontalieră organizată – integrarea eforturilor
serviciilor de informaţii şi autorităţilor poliţieneşti şi executive, la nivel
naţional şi inter-statal, în vederea anihilării reţelelor de crimă organizată
sau a diminuării activităţii acestora, precum şi fenomenelor conexe (traficul
ilegal de persoane, droguri şi armamente, migraţia ilegală, corupţia ca
vector de propagare a criminalităţii organizate).
Caracteristica acestor soiuri de riscuri şi ameninţări este reprezentată de
faptul că nu pot fi analizate în mod individual, iar graniţa dintre acestea
este volatilă şi difuză, determinând un potenţial ridicat de relaţionare,
interconectare şi de interdependenţă. Astfel, o prevenire şi contracarare
eficientă impune o abordare exhaustivă şi integrată, pe mărime internă
şi externă, ţinând cont de faptul că disocierea netă între cele două
dimensiuni s-a atenuat treptat, în contextul acţiunii conjugate şi
întrepătrunderii unor procese generatoare de riscuri şi vulnerabilităţi.

De asemenea, trebuie avută în vedere şi apariţia unor noi vulnerabilităţi
sau activarea / accentuarea unor provocări emergente la adresa securităţii
naţionale, precum diminuarea accesului statului român la resurse vitale
pentru câștigarea intereselor naţionale.
Pentru contracararea acestor riscuri şi vulnerabilităţi, este critică
dezvoltarea capacităţii de percepţie anticipativă care să permită
evitarea surprizei strategice, domeniu în care eficienţa activităţii serviciilor
de informaţii are un rol fundamental.

II.
PRINCIPII

Transformarea SRI se fundamentează pe următoarele principii:

1.
PROFESIONALISM – vizează managementul resurselor umane şi
urmăreşte îmbunătăţirea instruirii şi pregătirii personalului, inclusiv prin
atragerea de expertiză din afara serviciului.

2.
CAPABILITATE – se adresează restructurării componentei operaţionale,
tehnice şi logistice şi vizează expansiunea de capacităţi adecvate pentru
îndeplinirea misiunilor specifice, precum şi eficientizarea administrării
raţionale a resurselor.

3.
FLEXIBILITATE – se referă la reforma organizaţională şi are ca obiectiv
definirea unei structuri suple, fără întârziere adaptabile care să permită abordarea
unei palete largi de operaţiuni.

4.
COOPERARE – vizează creșterea relaţiilor bi/multilaterale, schimburilor
de informaţii şi operaţiunilor în comun cu partenerii naţionali şi
internaţionali.

5.
CULTURĂ DE SECURITATE – se referă la promovarea şi consolidarea
valorilor democratice prin progresul unei înţelegeri comune a provocărilor
şi oportunităţilor în domeniul securităţii naţionale la nivelul statului şi
societăţii româneşti.

III.
DIRECŢII DE ACŢIUNE

În baza principiilor enunţate, transformarea SRI urmăreşte:

1.
Profesionalizarea Serviciului prin:
Optimizarea politicilor de selecţie/instruire/pregătire/promovare a
personalului, cu accent pe componentele de colectare/analiză/prognoză în
domeniul informaţiilor.
Introducerea, prin intermediul ghidului carierei personalului SRI, a unui
mandat, limitat în timp, pentru ocuparea unei funcţii. Acest mecanism va
asigura o dinamică corespunzătoare a resursei umane şi mobilitatea
necesară rotaţiei pe post, inclusiv pentru nivelurile de conducere.
Creşterea eficienţei SRI prin diseminarea unor informaţii care să ofere
avantaj strategic, operaţional şi tactic instituţiilor statului în procesul de
adoptare a deciziilor şi politicilor/strategiilor în domeniul securităţii
naţionale.
2.
Dezvoltarea capacităţii Serviciului de a-şi împlini misiunile prin:
Utilizarea unor mijloace şi metode dinamice şi inovative de prevenire
şi contracarare a riscurilor şi ameninţărilor.
Creşterea capacităţii de protecţie a Serviciului prin adoptarea unui
nou concept de securitate organizaţională care să includă şi alte
domenii precum: protecţie fizică şi acces sedii, securitate informatică
şi protecţie documente clasificate.

Dezvoltarea unui sistem de planificare strategică prin alocarea,
echilibrarea şi integrarea resurselor în funcţie de obiective şi priorităţi,
precum şi elaborarea unei Strategii de Informaţii.
3.
Flexibilizarea structurii Serviciului prin:
Debirocratizarea, creşterea gradului de autonomie şi descentralizarea
procesului de luare a deciziilor la nivel structural.
Echilibrarea corespunzătoare a responsabilităţilor, printr-o distribuţie
uniformă a acestora la nivelul sistemului de conducere.
Regândirea practicilor şi regulamentelor interne şi susţinerea
cooperării pe orizontală între structuri.
Realinierea structurilor la nivel central şi teritorial pentru maximizarea
performanţei.

4.
Dezvoltarea cooperării cu partenerii SRI prin:
Consolidarea modului de manifestare al SRI pe dimensiunea externă,
în cooperare cu SIE şi alţi parteneri naţionali şi externi.
Realizarea unui climat de colaborare pragmatic între structurile care
intră în componenţa comunităţii de informaţii.

5.
Consolidarea valorilor democratice în interiorul şi exteriorul Serviciului:
Promovarea unei culturi de securitate moderne, europene şi
euroatlantice, în spiritul respectării drepturilor omului şi libertăţilor
civile, a transparenţei şi echidistanţei politice, inclusiv în rândul
societăţii în ansamblul său.
Edificarea unei imagini publice corecte, de instituţie aflată în slujba
naţiunii şi a cetăţeanului şi sub controlul autorităţilor abilitate de lege.

Rezultatele procesului de transformare şi adaptare a Serviciului depind
de: angajamentele şi eforturile proprii, instituirea unui cadru legislativ
adecvat, responsabilizarea tuturor actorilor interni care contribuie la
garantarea securităţii naţionale şi a siguranţei cetăţeanului, precum şi
coordonarea eforturilor într-o abordare conjugată, unitară, a
instituţiilor statului cu atribuţii în acest domeniu.
Pornind de la premisa că libertatea şi securitatea sunt intrinsec
corelate, iar cetăţenii României nu se pot bucura pe perfect de drepturile şi
libertăţile lor fundamentale într-o situație de insecuritate, Serviciul contribuie,
prin propriile demersuri, la prezervarea drepturilor şi libertăţilor
individului.
Conştientizând propriul rol într-un stat democratic, Serviciul Român de
Informaţii promovează o politică a informaţiilor în consonanţă cu interesele
de securitate naţională. Materializarea acesteia reprezintă asumarea
funcţiilor specifice în domeniul securităţii, între care contribuţia la
informarea instituţiilor fundamentale ale statului, susţinerea,
promovarea şi protejarea acţiunilor acestora sunt cele mai relevante.
Eficienţa Serviciului nu se rezumă doar la atingerea obiectivelor în
domeniul informaţiilor, ci vizează şi desfăşurarea activităţilor în
conformitate cu legislaţia în vigoare, în spiritul principiului statului de
drept.

CONCEPTUL DE TRANSFORMARE ŞI ADAPTARE A
SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAŢII
1. PRIORITĂŢI
1.
Investiţia în resursa umană:
sporirea atractivităţii serviciului, pentru angajarea de personal înalt
calificat;
educarea personalului selecţionat, întro nouă cultură de securitate, pe
categoriile activităţilor specifice SRI;
evaluarea şi promovarea, la nivel individual, conform unor criterii bine
definite de profesionalism şi competenţă.
2.
Dezvoltarea unor mecanisme complexe, de creştere a atitudinii pro-
active a SRI prin:
reevaluarea permanentă a factorilor de risc şi vulnerabilităţilor;
realocarea dinamică, pe operaţiuni, a resurselor;
descentralizarea deciziilor, debirocratizarea şi comunicarea grabnică pe
orizontală;
auditarea calităţii operaţiunilor prin prisma rezultatelor şi nu numai a
indicatorilor statistici.
Acestea înseamnă repere specifice organizaţiilor de tip “reţea”, care vor
permite o sinergie autentică - prin prisma acţiunilor „întrunite” - între diverse
structuri din cadrul SRI.
10
3.
Creşterea capacităţii de obţinere a informaţiilor din surse deschise şi
exploatarea intensivă a potenţialului acestora, în cadrul unui Centru
specializat, în conformitate cu modalităţile moderne de lucru dezvoltate
împreună cu partenerii externi ai Serviciului. Astfel, va fi îmbunătăţită
funcţia de alertă/avertizare asupra unor evenimente/tendinţe,
orientarea şi documentarea componentei operaţionale, componenta
analitice, precum şi promovarea utilizării raţionale a surselor secrete în
etapele preliminare ale activităţii informativ-operative.
4.
Dezvoltarea unei infrastructuri informatice integrate, fiabile şi
eficiente, cu rol catalizator, care să asigure tuturor structurilor SRI
servicii de informare comune, la costuri minime. Înfiinţarea funcţiei de
director pentru tehnologia informaţională (în filozofia ”CIO”- Chief
Information Officer) va îngăduie dezvoltarea acestei responsabilităţi în
domeniul Comandă, Control, Comunicaţii, Computere, Informaţii
(C
4
I).
5.
Introducerea unui sistem raţional de planificare integrată a
resurselor, care să asigure convergenţa dintre misiuni, capabilităţi,
operaţiuni şi activităţi, în conformitate cu dezvoltarea unei Strategii
de Informaţii derivată din Strategia Naţională de Apărare a Ţării.
6.
Înfiinţarea unei structuri de Planificare Strategică, ca senzor al
deficienţelor instituţionale şi depozitar al propunerilor de corectare sau
modernizare transmise din interior şi exterior, care să structureze şi să
planifice procesul de transformare în etape pragmatice şi relevante.

7.
Îmbunătăţirea componentei analitice,
mai bine armonizată cu
palierul operaţional,
pentru a asigura capacitatea de:
prognoză corectă, pe termen mediu şi lung, în combaterea
riscurilor asimetrice - interne şi externe – aflate la interferenţa
responsabilităţilor diverselor servicii de informaţii naţionale;
expertiză multidisciplinară, necesară analizelor de risc şi a
înţelegerii fenomenelor actuale;
conectare la “reţeaua” analitică naţională, prin implementarea
contractării pe termen limitat a unor proiecte utilizând institute de
cercetare şi analiză din mediul academic, economic şi din societatea
civilă.
8.
Cooperarea, pe palierul naţional, cu celelate servicii de informaţii şi
consolidarea profilului SRI în cadrul comunităţii de informaţii, precum şi
diversificarea conectării externe, în compus bilateral şi multilateral va
reprezinta un important factor de multiplicare a eforturilor serviciului în
domeniul anticipativ şi în cel operaţional.
9.
Diversificarea beneficiarilor şi a produselor elaborate de SRI, care
permit creşterea eficienţei şi utilităţii instituţiei în susţinerea politicilor
promovate de autorităţile statului.
10.
Definirea instrumentelor corespunzătoare relaţionării cu societatea
civilă şi mediul privat[/color]

Puteti descarca acest document in format PDF,folosind urmatorul link:

http://www.sri.ro/upload/viziunea.pdf

Sursa:www.sri.ro

_________________
Scopul scuza intotdeauna mijloacele!

Va urez succes!